asa cum m-ai trimis in continuu prezent,
cum m-ai invatat puterea cuvantului,
sa cred ca exista o lumina invizibila retinei,
sa renunt la aurul lumii
ca la ceva prea sarac pentru valoarea launtrului meu,
invata-ma sa mor
in fiecare zi, incet
pana voi fi fara mine,
pana voi fi fara eu
pana voi fi
tu.
Hanna Bota
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu