Stele in par ....

"Atunci cand m-ai chemat

Era traziu si era frig

Ploua in ochii mei prea mult ca sa te strig

Numele tau se ineca fara sa stiu

Si tot mai adanc, tot mai adanc

Se pierdea in lacul viu

Si ma intreb pe unde

Te va duce drumul tau

Oare vei mai stii sufletul meu

Tu stii ca te iubesc

Mai mult decat o viata poate da

Tu stii ca te iubesc

Cu toata fiinta mea

Tu stii ca te iubesc

Nimeni nu mi te va lua

Tu stii ca te iubesc ... prea mult

Iar daca gandul tau

Ma va pierde zi de zi

Prinde-n parul tau o stea

Si atunci ma vei gasi"

Primul sarut...

Primul sarut

pe buzele-n magnetică vibrare
uşor întredeschise-n aşteptare
cuvintele s-au risipit
privirile ni s-au curbat duios
ne-am contopit
sub cercul luminos
format din două raze-mbrăţişate
ne proiectam pe zidurile mate
o umbră singură
ca un ecou
al unui gând desprins din unitate
un diametru de halou
- axa iubirii binecuvântate

                        Adina Stoicescu

Sarutul noptilor de rai...

"Chiar daca nu crezi in mine, 
Incerc sa fiu mereu langa tine.
Ma chemi, ma respingi
Cu un zambet dulce
    Iar m-atingi.... "

As vrea sa iubesc...

"As vrea sa iubesc pamantul, dar pamantul e rece si plin de intuneric
As vrea sa iubesc oamenii, dar oamenii sunt rai...
As vrea sa te iubesc pe tine dar nu stiu daca ma iubesti
Dar totusi am sa iubesc tot ce e mai bun din mare, pamant si oameni
Iar din tine am sa iubesc totul pentru ca ai fost si vei ramane marea mea iubire."

sursa: 

http://www.e-dragoste.ro/texte-de-dragoste/Declaratii%20de%20dragoste/articol315.html

Definitia iubirii....

Tu esti asemeni cupei din stravezii cristaluri

Cu incrustatii pure si unduiri usoare

Din tine pot sa soarba, in sacre ritualuri

Si gurile pagane si cele-ncepatoare.

Tu stii s-ascunzi in tine, ca intr-un tabernacol

Extazul si durerea - impreunare grava,

Cand sarutarea-ti darui se-ntampla un miracol:

Veninul pare dulce, si-ambrozia otrava!

                                        Romeo Morari

Fugi...

“Fugi”, îţi zic, căci a mea minte

Prevesteşte numai rău;

“Nu te du”, şopteste-n taină

Sufletul şi dorul meu.

Tu cunoşti câtă iubire

Pentru tine eu păstrez,

Şi-apoi cu cuvinte rele

Cum mereu te depărtez;

Şi nu ştii cui a te-ncrede

Vorbelor ce ţi-am rostit,

Sau iubirii făr’ de margini

Ce tu-n ochii-mi ai cetit.

Vai! Şi eu nedumerită

Mă muncesc cu mult mai mult

Căci nu ştiu ce-a fi mai bine :

Mintea, inima s-ascult?

    Veronica Micle

Raspunsul ei...

O, nu-mi vorbi de ploi şi vant,

Nici spune-mi crudă prea că sunt,
Să-mi stai cu fruntea la pămînt.
Tot nu-ţi deschid, iubite!

În miezul nopţii fara glas,
În negru ceas, în tainic ceas,
Oricat ai bate, nu te las
Şi nu-ţi deschid, iubite!

Căci nu mi-i că îmi umbli pribeag,
Cat mi-i de fata ce în prag
Îşi lasă noaptea dorul drag
Şi-amăgitor, iubite!

În miezul nopţii fara glas,
În negru ceas, în tainic ceas,
Oricat ai bate, nu te las
Şi nu-ţi deschid, iubite!

Plăpandă floarea din răzor
S-a frant, strivită sub picior,
Să fie fetele la dor
Cu gandul treaz, iubite!

În miezul nopţii fara glas,
În negru ceas, în tainic ceas,
Oricat ai bate, nu te las
Şi nu-ţi deschid, iubite!

Şi păsări mici cu grai ales
Se prind în laţ prin codrul des.
Şi soarta fetei e ades
Asemeni lor, iubite!

În miezul nopţii fara glas,
În negru ceas, în tainic ceas,
Oricat ai bate, nu te las
Şi nu-ţi deschid, iubite!

Robert Burns